Arhive etichetă: prin

ce bine ar fi… dacă ar fi posibil


mi-a trecut prin gând că aş vrea dacă ar fi posibil… ce bine ar fi să mă ascund într-o rază de soare să te-nvăluiesc în căldură, ca să-ţi luminez chipul, ochii, calea. dacă ar fi posibil… ce bine ar fi, … Continuă lectura

Publicat în LITERATURĂ, Poezie | Etichetat , , , , , | 11 comentarii

Eu mă tem


Aş vorbi despre credinţa mea, dar, mi-e greu, spre imposibil, mă tem. mă tem să nu greşesc. Toată viaţa m-am rugat haotic. Uneori, cerului, norilor, vântului, soarelui… zilei şi nopţii. alteori, omului. Căutam, alternând, amestecând credinţă cu necredinţă. Aş spune … Continuă lectura

Publicat în LITERATURĂ, Poezie | Etichetat , , , | 4 comentarii

străine


străine, când ai toată viaţa înainte iubirea ţine cât o romanţă crezi că sămânţa va-ncolţi şi-n piatră prin labirintul pe care-l străbaţi în spirală îndrăzneşti să-nfrunţi… dar în anotimpul din urmă se stivuiesc tăcerile pe pisc de munte străine, te-nchid … Continuă lectura

Publicat în LITERATURĂ, Poezie | Etichetat , | 2 comentarii